Nu veniți în Germania

Dortmund, 24.06.2015

Eram în clasa a opta cand mi-a spus pentru prima oară: “Tu nu ești făcut pentru România. Aici trebuie să știi să dai din coate, să șmecherești și să te descurci. Tu ești la fel ca fiu-miu. Dacă rămâi aici, te mănâncă ăștia”. Au trecut peste 10 ani de atunci. Și am avut nevoie de aproape 2 ani petrecuți în Germania pentru a înțelege ce încerca să îmi spună fostul meu profesor de română. Într-un final s-a dovedit că avea dreptate. Atât eu, cât și fiul său am ajuns să emigrăm în Germania. Amândoi am fost educați de mici într-o școală germană, iar asta ne-a ajutat mult. Însă Germania nu este pentru oricine.

Citeam recent că tot mai mulți bani sunt trimiși din Germania în România. Se confirmă astfel un trend: țara lui Einstein este noul el dorado pentru muncitorii români, cei care în general preferau Spania sau Italia. Problema este că Germania nu are nevoie de muncitori, ci de specialiști. De oameni calificați, dornici să muncească. Oare tu, cititorule, te încadrezi în această categorie? Nu știu sa îți răspund. Însă pot să îți dau câteva motive pentru care ar trebui să te gândești bine înainte să emigrezi în Germania.

În Germania nu ești cool. La tine acasă erai, doar aveai mașina tunată, cu cel mai mare motor din oraș. Pentru urmașii lui Heisenberg relația dintre utilitatea și nivelul de șmecherie al unei mașini respectă principiul incertitudinii: nu le poți avea pe ambele. Iar nemții preferă utilitatea. Acesta este motivul pentru care Dacia a vândut atât de multe mașini în Germania. Reclama la noul model spune: “Dacia – simbolul de statut pentru toți cei care nu au nevoie de un simbol al statutului”. Asta nu inseamnă ca aici nu există mașini luxoase. Dar dacă vei întalni pe autostradă un Porsche decapotabil, în spatele volanului vei vedea cel mai probabil o bătrânică purtând o eșarfă colorată ce se zbate în bătaia vântului. Sau un domn în vârstă, care a preferat modelul din 1954 în locul celui actual. Și îl scoate la plimbare în zilele însorite, purtând o cămașă albă și ochelari de soare. Dacă vei vedea totuși pe cineva plecând cu scârțâit de roți de la semafor, cu geamurile fumurii coborâte și muzica dată la maxim, acela sigur nu este un neamț. Este de obicei un imigrant care încearcă disperat să demonstreze sau să compenseze ceva nedefinit. Încearcă să redevină cool.

În Germania nu ești trendy. Chiar dacă acasă purtai cele mai scumpe haine din cartier. Vei constata cu mare dezamăgire că pentru mostenitorii lui Gutenberg astfel de lucruri nu contează. Nemtii se imbracă funcțional și comod, moda fiind în plan secund. Este mai important sa fie protejați de ploaie și frig, decât să îți arate corpul lucrat la sală (chiar dacă îl au).

În Germania se muncește. Știu că mulți vor protesta: “Dar și în România se muncește! Și nu se compară condițiile în care muncim noi aici sau ce salarii primim pentru asta”. Nu pot decât să vă previn că în Germania se muncește complet altfel. Alt program, altă răspundere și alt nivel de seriozitate. Cei care lucrează în mediul privat poate nu vor resimți atât de tare diferențele. Dar cei care lucrează în România la stat s-ar putea să fie șocați. Aici nu ne laudăm cum ne-am îmbătat la ultimul congres sau ce cuceriri am mai făcut în team building. Acești urmași ai lui Nietzsche separă clar viața profesională de cea privată: când suntem la lucru muncim, când suntem în timpul liber facem ce vrem. Nu le combinăm. Și nici nu ne facem că muncim. În zona Ruhrului toată mentalitatea muncitorească poate fi rezumată printr-o singură frază: Arbeiten, nicht meckern! (Muncim, nu măcănim!). Crezi tu, cititorule, că ești dispus să îmbrățișezi o asemenea mentalitate?

În Germania nu poți să fii șmecher. Daca ești obisnuit să “te descurci” și să îți rezolvi problemele pe căi nonconformiste vei avea mari dificultăți. Expresia “facem să fie bine” nu are echivalent în limba lui Goethe. Vei observa rapid că “bună ziua” și “mulțumesc” sunt mai comune și mai utile decât clasicele plăsuțe cu o cafea și un cartuș de Kent. Nemții se uită lung și ușor suspicios la aceste mici atenții, neștiind exact cum să reactioneze. Dar tu, care ai  trecut cu succes prin școala vieții, recunoști ușor aceste reacții. Știi că dacă nu merge cu ploconul trebuie să apelezi la artileria grea: plicul. Însă cel târziu atunci vei realiza că acești moștenitori ai lui Marx sunt niște făpturi tare ciudate. Preferă sa își păstreze demnitatea și siguranța slujbei intacte, iar în același timp vor raporta fapta ta generoasă și binevoitoare la organele responsabile.
În Germania nu îți poți vărsa frustrările folosind argumente rasiste. Acest popor, care nu are nicio legatură de sânge cu Adolf Hitler, nu tolerează astfel de comportamente. Este o țară cosmopolită și deschisă pentru orice om care deține valorile pe care le cere. Care sunt acestea? Asta voi descrie în următoarea notă.